luni, 27 noiembrie 2006

Megaconcert - Gothic simfonic suedez cu orchestră românească


9 decembrie, Sala Palatului, Bucureşti. "Therion Goes Classic". 100 de instrumentişti şi 70 de corişti, alături de trupa suedeză Therion. Liderul formaţiei, Christofer Johnsson, ne-a acordat un interviu înaintea acestei premiere mondiale. 

O trupă suedeză, un cor românesc şi un dirijor german. Cum crezi că va ieşi?
Christofer Johnsson: Va merge strună!

Cum a apărut ideea unui "Therion Goes Classic" şi de ce aţi ales România pentru această premieră mondială?
E un vis mai vechi, dar nu am avut niciodată posibilitatea să-l realizăm. Am vrut să se desfăşoare la Viena, tot în beneficiul copiilor bolnavi de cancer, dar proiectul a căzut din lipsa sponsorilor. Fundaţia Aquarius ne-a sugerat să-l facem în România şi, câtă vreme am fost mulţumiţi de spectacolul organizat de ei, tot la Bucureşti, în iunie 2005, am avut încredere să-i lăsăm să se ocupe şi de acest megaeveniment.

Va fi singurul show sau intenţionaţi să organizaţi ceva asemănător?
Cât timp acest spectacol costă peste 100.000 de euro, nu pot promite că vom avea ocazia să-l repetăm. Aşa că n-ar trebui să lipsiţi de la un eveniment poate unic în viaţă. Evident, ar fi fantastic să avem ocazia să mai punem în scenă o asemenea desfăşurare de forţe, dar ştiu foarte bine că va fi extrem de dificil.

Au fost cereri de bilete din Brazilia, Japonia, Mexic şi din toate ţările Europei. Iar admiratorii români au epuizat, după doar 10 zile, biletele de categoria a III-a. Aveţi emoţii?
Nu. Suntem obişnuiţi să cântăm în faţa unui public numeros. Mă bucur pentru fiecare bilet vândut, cât timp banii merg la copiii bolnavi de cancer. Biletul nu asigură doar intrarea la un astfel de show, ci şi sentimentul că faci un bine acestor copii. Şi, fiindcă a venit vorba de Mexic: unul dintre fanii noştri din această ţară şi-a vândut maşina pentru a-şi permite costurile deplasării şi preţul biletului. Sper ca fanii din România să înţeleaga ce privilegiu este ca acest show să se desfăşoare în ţara lor. Fiecare loc gol din sală va fi o ruşine, când oameni din ţări mult mai sărace vin din cealaltă parte a planetei pentru a vedea concertul.

Ce ţi se pare mai aproape de... chitara ta: Wagner, Mozart sau Verdi?
Wagner este favoritul meu. De la Verdi ascult cu plăcere "Traviata", iar o parte din "Trubadur" chiar o interpretăm şi îmi dă fiori de fiecare dată când o cântăm. Mozart a fost un geniu, cred, dar compoziţiile sale sunt deseori prea vesele pentru gustul meu. Le-aş folosi ca muzica ambientală la cină sau la picnic. Dar n-aş sta să ascult ore întregi. Astfel că în alegerea repertoriului voi face o selecţie de piese clasice şi nu de compozitori. Wagner a fost singurul om de pe planetă care şi-a ţintuit auditoriul în fotolii timp de opt ore cu "Rienzi". Nu vă îngrijoraţi însă, noi vom include în show-ul nostru doar o arie de 12-15 minute, alături de bucata mea favorită din "Siefgried".

Dacă versurile lui Thomas Karlsson se inspiră din mitologie, muzica ta de unde se inspiră?
Din muzica clasică, din operă, Wagner în special. De asemenea, trupe de rock progresiv şi simfonic precum Eloy, Klaatu, Kansas. Recent am descoperit o trupă românească, Phoenix, şi mi-a plăcut foarte mult. Dintre trupele hard rock din anii '70 pot aminti şi Uriah Heep. Nu pot trece cu vederea trupele heavy metal cu care am crescut în anii '80, precum Accept, Iron Maiden sau Judas Priest. De asemenea, Uli Jon Roth m-a inspirat în găsirea căii muzicale.

Ce scrieţi mai întâi, versurile sau muzica?
Muzica este compusă întotdeauna înaintea versurilor.

Ai intrat în Dragon Rouge. De ce acest ordin şi nu altul? Şi ce influenţă a avut asupra ta?
Să spunem doar că Dragon Rouge este un vânt de înnoire în aceste timpuri în care ordinele se axează pe păstrarea tradiţiilor străvechi. Cineva trebuie să şi pună în practică aceste concepte, altfel totul va sta în loc. Nu cred că alte ordine ar fi greşite, dar contează ce cauţi tu însuţi. Unii preferă vechiul, dar e dreptul lor, e propria lor alegere. Dragon Rouge mi-a deschis mintea şi, mai mult, mi-a trezit interesul pentru culturile orientale şi implicit muzica din aceste zone. Şi era inevitabil ca asta să nu se reflecte şi în muzica Therion.

Ce ne poţi spune despre noul vostru album, "Gothic Kaballah"?
E mai progresiv, are mai multe părţi de chitară, a costat mai mult decât orice album de până acum, iar de mixaje s-a ocupat Stefan Glaumman.

Crezi că muzica ta poate vindeca suflete?
E greu de găsit un răspuns care să nu fie interpretabil. Cred că da, într-un fel. Aş face o analogie cu terapia prin râs. Multe spitale au demarat astfel de proiecte. S-a dovedit ştiinţific că râsul şi buna dispoziţie influenţează pozitiv sănătatea. Mi se pare la fel de logic ca şi muzica să aibă un astfel de efect. Oricine îşi poate demonstra asta printr-un simplu experiment: nu mai ascultaţi muzică o perioadă mai lungă şi veţi vedea că nu vă veţi simţi deloc bine.

Cătălina Iancu (Jurnalul Naţional)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu